Materialul care se prezintă sub acest titlu este rezultatul unui studiu început în anul 1982 şi continuat, cu întreruperi, pe parcursul mai multor ani. Intocmirea acestuia are la bază cercetarea şi prelucrarea unui mare volum de date culese din surse autentice, din cunoştinţele proprii (autorul a lucrat la Serviciul Silvic Judeţean Câmpulung Moldovenesc în perioada […]
Modul de grupare a arborilor din aceeaşi specie în biogrupe, în arboretele amestecate naturale, se poate constitui într-o sursă de sugestii preţioase asupra structurii şi conducerii arboretelor. Acţiunea concomitentă a factorilor întâmplători (diseminarea seminţelor, condiţiile meteo, atacurile dăunătorilor etc.) precum şi a legilor de creştere şi dezvoltare a fiecărui grup de specii în parte (preponderenţa […]
Răşinoasele din cuprinsul Filialei Romsilva Suceava, care reprezintă 78 % din suprafaţa păduroasă de peste 419 mii hectare şi în care molidul predomină (65 %), în decursul ultimei jumătăţi de secol au fost puternic calamitate de vânt şi de zăpadă, prin doborâturi şi rupturi de arbori în cantităţi deosebit de însemnate. Această situaţie, în bună […]
In cursul anului 1994, Sucursala de Exploatare şi Prelucrare Primara a Lemnului Vatra Dornei, a exploatat şi dat în producţie un volum de 169,9 mii m3 din care răşinoase 167,7 mii m3 – doborâturi şi rupturi de vânt şi zăpadă 96,9 mii m3. S-au exploatat şi dat în producţie: doborâturi de vânt produse prin dezrădăcinare, […]
Regenerarea pădurilor, respectiv trecerea arboretelor de la o generaţie la alta prin aplicarea unor tratamente eficiente, constituie un obiectiv primordial în activitatea de gospodărire intensivă, raţională şi multifuncţională a fondului forestier. Fondul forestier productiv al judeţului Suceava, care ocupă 51,8 % din suprfaţa totală a judeţului, este constituit din păduri în a căror compoziţie intră […]
1. Date introductive In materie de ecologie şi de protecţie a biodiversităţii unor sisteme forestiere cu specii valoroase, aşa cum este bradul, privită în cadrul mediului ambiant, actual ne confruntăm, printre altele, cu o seamă de paradoxuri, dintre care două ni se par demne de reţinut. Primul, constă din următoarea împrejurare: în timp ce în […]
1. Introducere Cercetările desfăşurate asupra fenomenului complex de „declin al pădurilor” au identificat anumite relaţii între starea de sănătate a arborilor din păduri şi nivelul poluării aerului. La începutul anilor ’80 s-a lansat ipoteza „ploilor acide” care încerca să coreleze starea de sănătate a arborilor cu valoarea pH a precipitaţiilor şi cu intrările de ioni […]
Prezentare generală Intre anii 1980-1984 s-au experimentat şi introdus în producţie pentru depistarea, prevenirea şi combaterea gândacului de scoarţă Ips typographus feromonii agregativi sintetici. Feromonul, în general, este o substanţă secretată de insectă şi recepţionată de indivizi din aceeaşi specie. In intestinul posterior al gândacilor de Ips typographus, la ecloziune, se găseşte metil-butenol. In momentul […]
Prezentăm în această lucrare, alfabetic, câteva plante noi sau rare pentru Bucovina, cu unele referiri mai largi şi completări faţă de datele din „Flora” noastră. Acestea provin din materialele adunate, cu ocazia obligaţiilor de serviciu efectuate pe majoritatea suprafeţei fondului forestier, cât şi în alte zone şi sunt depuse în ierbarul Univeristăţii Al.I. Cuza din […]
De la „homo turisticus” la turism Noţiunea de „turism” a apărut pentru prima dată în Anglia secolului al XVIII-lea. Se referea la tinerii aristocraţi, care, însoţiţi adesea de un mentor, călătoreau, mânaţi de dorinţa de a instrui şi … distra. Bineînţeles, ultimul motiv stătea pe primul plan. Cu timpul, acest prototip se ramifică. Taine (1872)întâlneşte […]
Necromasa lemnoasă are o importanţă deosebită întrucât molidişurile manifestă cicluri biogeochimice cu o dinamică mai lentă comparativ cu alte formaţii forestiere. Problema reintegrării în sol a substanţelor minerale este legată în special de efectele pe care le are asupra stabilităţii staţionale, întrucât pe această cale este împiedicată evoluţia staţiunii spre forme labile, fapt ce are […]
Prof. dr. Mihai Prodan, din R.F.G., absolvent al Facultăţii de Silvicultură din Bucureşti, personalitate şi specialist în biometrie de renume mondial şi-a început activitatea profesională în administraţia pădurilor din Bucovina, unde a lucrat între anii 1936 – 1941. A scris şi publicat numeroase articole (1937-1940) în diferite reviste de specialitate printre care remarcăm: Structura unor […]
Capitolul V Începutul activităţii Institutului de Silvicultură şi Exploatarea Lemnului din Câmpulung Moldovenesc Data fixată de minister pentru deschiderea cursurilor a fost 29 noiembrie 1948. Departe de a fi putut spune că ne aflăm în condiţii satisfăcătoare pentru a putea depăşi acest eveniment, trebuie totuşi să arătăm că aparenţele erau salvate mai mult decât satisfăcător. […]
La 28 octombrie 1995, s-a stins din viaţă la numai 45 de ani, inginerul silvic Gavril Tatar, şeful Ocolului silvic Coşna. S-a stins cu adevărat, căci o nemiloasă şi perfidă boală nu l-a lăsat să-şi finalizeze visurile şi idealurile legate de profesiune şi familie. Totuşi, nu a reuşit să-l oprească. Până în momentul ultim,destinul său […]
Din iniţiativa „Societăţii Progresul Silvic”şi a Filialei teritoriale „Romsilva” Suceava, în zilele de 26-27 octombrie 1995 s-a desfăşurat în raza ocoalelor silvice Marginea şi Vama, jud. Suceava un schimb de experienţă axat pe problematica actualizării tehnologiilor de regenerare a arboretelor de răşinoase şi de amestec. La această manifestare au participat directorii, şefii birourilor fond forestier, […]
LUCRARILE CELUI DE-AL 7-LEA SIMPOZION IUFRO AL BRADULUI – 7. IUFRO TANNENSYMPOSIUM VOM 31.10-4.11.1994 in Altensteig, Deutschland WP S 1.01.-08 Un volum consistent de 420 de paginii cuprinde 37 de comunicări ştiinţifice prezentate în cadrul acestui simpozion. Lucrările pot fi grupate în 3 tematici generale: 1. Rapoarte asupra culturilor internaţionale de provenienţe de brad din […]