Bucovina Forestieră

  • Deautentificare
Meniu 
  • Prima pagină
  • Arhivă / Indice
    • Volume / numereLista volumelor/numerelor publicate
    • Categorii de lucrăriLista categoriilor de articole
    • Indice de autoriLista autorilor publicați
  • Pentru autori
    • Etica publicăriiNorme etice cu privire la publicarea științifică
    • Instrucțiuni pentru autoriCerințele revistei referitoare la forma manuscriselor
    • Transmiterea manuscriselorModalitățile de transmitere a manuscriselor la redacție
  • Despre revistă
    • Scop, scurt istoricO scurtă prezentare a revistei
    • Consiliu redacțional/editorialComitetul de redacţie şi referenţii
    • Recomandări pentru referențiRecomandări privind revizuirea manuscriselor
    • IndexarePrezenţa revistei în baze de date scientometrice
    • Licența Open AccessCondiţiile de utilizare a materialelor publicate
    • AbonamenteModul de abonare
  • Contact
Volumul 3(2), 1995 | Comentarii


Urmărirea evoluţiei gândacului de scoarţă (Ips typographus) în arboretele Ocolului silvic Putna, între anii 1980-1993, cu ajutorul feromonilor sintetici

Data publicării: 1 decembrie, 1995
Tipareste
Citare
Articol original (PDF)
Autori
  • Aurel Leuciuc
  • Gh. Lăzărescu
Share on Facebook0Email this to someonePrint this pageTweet about this on Twitter

Prezentare generală

Intre anii 1980-1984 s-au experimentat şi introdus în producţie pentru depistarea, prevenirea şi combaterea gândacului de scoarţă Ips typographus feromonii agregativi sintetici.

Feromonul, în general, este o substanţă secretată de insectă şi recepţionată de indivizi din aceeaşi specie. In intestinul posterior al gândacilor de Ips typographus, la ecloziune, se găseşte metil-butenol. In momentul când masculii perforează coaja arborelui produc cis-verbenol care are efect atractiv. Feromonul sintetic, specific gândacului are în compoziţie metil-butenol (3 metil-1 buten-3 Ol), cis – verbenol (2 pinen-4 Ol) şi ipsdienol (2 metil-6 metilen-2,7 octadien-4 Ol). Aceste componente fiind volatile, se răspândesc foarte uşor în atmosferă prin intermediul curenţilor de aer. Nada feromonală constă dintr-o ţesătură absorbantă, din material plastic sau din hârtie de celuloză presată, în care este stocat feromonul.

Feromonii folosiţi atât experimental cât şi în producţie la Ocolul silvic Putna, au fost de tip Atratyp, Pheroprax şi Typolur.

Atratyp – este feromonul sintetizat de Institutul de Chimie Cluj Napoca şi a fost pus la dispoziţia producţiei în pungi metalizate de aluminiu sau staniol câte 4-10 plicuri.

Typolur – este feromonul sintetizat de către firma Celamerk- Germania şi constă din pungi câte 4-10 plicuri cu nade.

Typolur – nadă îmbibată în laborator în diferite proporţii cu Typolur a fost obţinut în anul 1980 prin amabilitatea d-lui prof. dr. I. Vite de la Institutul de Zoologie Forestieră din Freiburg-Germania.

Procedee de lucru

Intre anii 1980-1993 s-au efectuat observaţii, folosind feromonii cu privire la evoluţia dăunătorului Ips typographus, mai întâi experimental (1980-1984) şi apoi productiv, în prognoză şi combatere.

Pentru instalarea feromonilor s-au experimentat şi folosit diferite tipuri de curse dintre care precizăm următoarele : cursa tub PVC, cursa tub scoarţă, cursa ecran, cursa panou şi cursa cu aripi.

Prezentarea unor tipuri de curse folosite la Ocolul silvic Putna se face prin fotografiile alăturate. De asemenea s-a mai folosit şi metoda clasică cu arbori cursă. Amplasarea curselor ce conţineau feromoni sau nade feromonale s-a făcut în mod diferit, funcţie de altitudine şi expoziţie, începând cu luna aprilie a fiecărui an.

Pentru culegerea datelor au fost instruiţi şefii de cantoane (pădurarii) care, au operat la timpul stabilit evidenţele respective. Feromonii au fost fixaţi în toate tipurile de curse, capturându-se un număr însemnat de gândaci care sunt prezentaţi în tabelul 1. Densitatea cea mai mare de insecte captate la cursă, s-a realizat la tipul cursă panou şi cursă cu aripi.

Eficienţa metodei

Metoda clasică de folosire a arborilor cursă în depistarea, prevenirea şi combatrea gândacilor de scoarţă ai răşinoaselor n-a fost abandonată. Neajunsul metodei constă în faptul ca necesită doborârea şi cojirea de arbori cursă, iar scoaterea acestora din locuri greu accesibile este imposibilă.

Noua metodă este o componentă importantă a luptei integrate în păduri prin care se asigură limitarea înmulţirii în masă a dăunătorului şi nepoluarea mediului înconjurător.

Pentru a fi eficientă, nada feromonală trebuie ca să îndeplinească anumite condiţii şi anume: să aibă putere de atracţie mai mare sau cel puţin egală cu sursa naturală, să-şi păstreze capacitatea de atracţie timp îndelungat (perioada de activitate a insectelor de scoarţă dintr-un sezon de vegetaţie), să asigure uniformitatea atracţiei pe toată perioada de activitate.

Resume: La poursitent d’evolution de la blatte d’ecorce (Ips typographus) dans les peuplements de district forestier Putna, entre les annes 1980 -1993, avec l’aide des pheromones synthetiques

Dans l’ouvrage sont presentees quelques considerations concernant la prognose, le depistage et la lutte contre les scolitides et en particulier de Ips typographus dans le district forestier Putna du Departement Suceava.

Quelques typs des atrappes et pieges artificiels sont analysees en relation de leur efficacite. Sous forme de tableaux sont presentes les resultats les plus remarquables.

1924 vizualizări în total 1 vizualizări astăzi

Informații bibliografice

Volum (nr.): 3(2), 1995
Categorie: Comentarii
Citare rapidă:
Leuciuc A, Lăzărescu G, 1995. Urmărirea evoluţiei gândacului de scoarţă (Ips typographus) în arboretele Ocolului silvic Putna, între anii 1980-1993, cu ajutorul feromonilor sintetici. Bucovina Forestieră 3(2): 50-53.

Cele mai vizualizate articole

  • Motivul codrului în poezia lui Mihai Eminescu 16.020 views
  • Composesoratele de pădure (Îndrumător) 11.625 views
  • Liceul Silvic din Câmpulung Moldovenesc 4.197 views
  • O specie de interes silvo-peisagistic: Sorbus torminalis L. şi necesitatea extinderii ei în cultură 3.865 views
  • Aspecte privind diversitatea şi succesiunea în ecosisteme forestiere marginale (Dealul Radu) din Obcinele Bucovinei 3.502 views
  • Aspecte privind utilizarea bioindicatorilor în supravegherea ecosistemelor 3.487 views
  • Fenologia – dezvoltare şi perspective. O sinteză 3.208 views
  • Coeficientul de zvelteţe şi stabilitatea individuală a arborilor de molid 3.027 views
  • Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina (1783-1948). Prezentare generală 2.881 views
  • Caracteristici biometrice ale coroanelor arborilor de molid din arborete echiene de productivitate superioară 2.792 views
  • Caracteristici ale stadiului pionier al unei succesiuni primare pe un teren degradat de la limita estică a Obcinilor Bucovinei 2.725 views
  • Transportul lemnului în Bucovina 2.714 views
  • Starea de sănătate a pădurilor din Bucovina în perioada 1955-1991 2.534 views
  • Influenţa stadiului de pornire în vegetaţie a portaltoiului şi a nivelului de altoire asupra procentului de prindere în cazul altoirii la molidul argintiu 2.458 views
  • Făgetele primare din România, o contribuţie la Patrimoniul Mondial UNESCO 2.318 views
  • Contact
  • Licența Open Access
  • Termeni și condiții de utilizare