Utilizări străvechi ale lemnului in gospodăriile locuitorilor din Bucovina

Secole de-a rândul principalele obiecte din gospodăriile oamenilor din Bucovina au fost confecţionate din lemn. Se poate vorbi aici de o adevărată civilizaţie a lemnului. Dăm în continuare uneltele străvechi din lemn care se utilizau: cofe şi cofiţe pentru apă, hreabăne pentru afine, ghioage, măciuci, buzdugane, capcane de vânat, lese şi vârse pentru prins peşte, ştiubee, ostii şi torţe din răşină folosite la pescuit, roiniţe, halău de apă la vite pe munte, linguri şi linguroaie, bărbânţe, poloboace, putini, cozi de coasă, topor, greble, furci, furcoaie, doniţe pentru lapte, cuie, piuă de pisat grâul, îmblăcie, oloiniţe, scafe pentru mujdei, pisălog, piperniţe, stative, furcă de tors, sucale, fuse, viori, cobze, ţambale, fluiere, buciume, laviţe, mese, laiţe, leagăne, lăzi de zestre, pat, cuiere, centrifugă pentru extragerea mierii din faguri, vârtelniţe, plug de lemn, grape, stâlpi la fântâni, cumpene la fântâni etc. In afară de acestea trebuie menţionate utilizările lemnului la foc pentru încălzit şi prepararea hranei ca şi în construirea de case, grajduri, diferite anexe, garduri etc.

O imagine mai bună asupra utilizării lemnului în această zonă ne-o dau meseriaşii în lemn, care existau aici şi care mai există şi astăzi, care numeric după I.E. Torouţiu (1912) erau : bodnari – 86; cosărcari – 16; droscari – 31; dulgheri – 45; harabagii – 53; împletitori – 8; lucrători de cufere – 10; lucrători de piane – 4; rotari – 227; sculptori în lemn – 9; stoleri – 469; tâmplari de parchete – 5.

Muzeul lemnului din Câmpulung Moldovenesc reflectă foarte bine, prin exponatele care le are, utilizările străvechi ale lemnului în această zonă.

R. I.

Donaţie de carte

Domnul dr. ing. Igor Ceianu este nu numai unul dintre cei mai renumiţi specialişti în domeniul protecţiei pădurilor ci şi fondatorul laboratorului de profil din cadrul Staţiunii Experimentale de Cultura Molidului din Câmpulung Moldovenesc, laborator a cărui activitate a coordonat-o timp îndelungat, efectuând aici numeroase cercetări, vizând principalii dăunători ai răşinoaselor (Lymantria monacha, Hylobius abietis, insectele xilofage, insectele care atacă între scoarţă şi lemn, insectele producătoare de gale la molid, insectele sugătoare la brad etc.). Aici s-au efectuat pentru prima oară în ţara noastră cercetări privind feromonii insectelor forestiere precum Ips typographus şiLymantria monacha, domeniu de un real interes şi în prezent.

Legătura sufletească cu oamenii cu care a lucrat şi cu locurile minunate din Bucovina, a fost cea care a făcut ca Domnia Sa să revină cu plăcere la Câmpulung Moldovenesc şi la laboratorul de protecţia pădurilor, chiar şi după pensionare. O dovadă elocventă a acestui ataşament o reprezintă şi bogata donaţie de carte pe care domnul dr. ing. Igor Ceianu a făcut-o Staţiunii Experimentale de Cultura Molidului în vara anului 1996.

Donaţia cuprinde peste 400 de cărţi, reviste de specialitate şi extrase, marea lor majoritate din literatura străină (rusă, engleză, germană, franceză). Lucrările donate abordează domenii foarte diverse, multe dintre ele fiind de zoologie sau de entomologie, dar alături de acestea sunt şi lucrări de botanică, genetică, biochimie, statistică matematică, fitopatologie, ecologie, analiza sistemelor etc.

Pentru grija părintească cu care a organizat şi îndrumat laboratorul de protecţia pădurilor din cadrul Staţiunii, precum şi pentru această valoroasă donaţie de carte, întregul colectiv de la Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc, îi adresează şi pe această cale calde mulţumiri.

Ing. Valentina Olenici

Donaţie de carte

In cursul lunii aprilie 1996, domnul dr. Ichim Radu, care a condus Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului în perioada 1968-1986, a făcut o importantă donaţie de carte bibliotecii acestei unităţi de cercetare. Această donaţie este expresia legăturilor existente între omul de ştiinţă, fondatorul staţiunii şi colectivul de cercetători din această unitate, legături de mare intensitate ce nu au slăbit nici o clipă din momentul 1968 şi până în prezent.

De asemenea, ilustrează într-un mod cu totul elocvent concepţia pe care o are conducătorul de şcoala, dr. ing. R Ichim despre importanţa documentării în formarea cercetătorului şi în conducerea şi executarea temelor de cercetare.

Donaţia constă din 334 de lucrări de o mare diversitate editorială (de la broşuri la monografii) şi tematică (de la biometrie la politică forestieră), între acestea putând fi regăsite opere de un mare răsunet mondial, de exemplu monografia „Die Fichte” (Molidul), scrisă de renumiţul profesor Helmut Schmidt-Voght, cele mai importante tratate de dendrometrie forestieră (M. Prodan, G. Patrone, H. Chapman, W. Mezer, E.A. Liman, N.P. Anucin). De a asemenea, colecţia conţine importante lucrări referitoare la istoria Bucovinei, numeroase autoreferate la teze de doctorat, extrase şi articole diverse.

Având în vedere faptul că la ora actuală cartea tehnică trece printr-o acută criză, se consideră că aceste mijloace de documentare puse la dispoziţia cercetătorilor şi a altor specialişti sunt de o reală utilitate.

Profităm de acest context pentru a arăta că domnul dr. ing. Radu Ichim s-a preocupat în permanenţă pentru îmbogăţirea bibliotecii staţiunii pe parcursul celor două decenii cât a condus această unitate. De asemenea, Domnia sa are meritul de a fi recuperat şi conservat amenajamentele ocoalelor Fondului Bisericesc (perioada 1876-1940) care, pentru lumea ştiinţifică silvică constituie izvoare de nepreţuit, ce oferă imaginea unor arborete ce au existat cu peste un secol în urmă, precum şi a unor efecte rezultate din aplicarea lucrărilor de amenajare şi cultură a pădurilor. .

Cercetătorii, tehnicienii şi laboranţii de 1a Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului doresc să aducă vii mulţumiri pentru această donaţie, pentru tot ataşamentul domnului dr. ing. Radu Ichim pentru această instituţie.

Dr. ing. R. Cenuşă