În prima parte a anului 1996 a apărut la Braşov „Revista de silvicultură” ca revistă tehnico-ştiinţifică editată de Filialele Braşov, Covasna, Sibiu şi Harghita, ale Societăţii „Progresul Silvic” condusă de către domnul prof. dr. ing. Victor Stănescu, membru titular al Academiei de Stiinţe Agricole şi Silvice, în calitate de redactor responsabil. Nici nu se putea […]
Introducere Resursele şi variabilitatea genetică a arborilor forestieri sunt încă destul de puţin cunoscute. Pe plan fundamental, dezvoltarea tehnicilor de marcaj molecular deschide noi căi de investigare a diversităţii genetice a arborilor. Aceste metode interesează în egală măsură silvicultura şi ameliorarea speciilor de interes practic. Cercetarea în domeniul geneticii forestiere vizează două categorii de specii. […]
1. Consideraţii generale În condiţiile tranziţiei, piaţa lemnului în România este o piaţă închisă, atât datorită cvasimonopolului exercitat de stat prin Regia Naţională a Pădurilor asupra volumului anual recoltat, cât şi datorită existenţei unei industrii de prelucrare a lemnului cu o capacitate mai mare decât posibilitatea normală a pădurilor. Pe de altă parte, statul prin […]
1. Introducere şi scop Producerea puieţilor de răşinoase pe paturi nutritive sub adăpost de folii de polietilenă (solarii) a luat o amploare din ce în ce mai mare atât datorită productivităţii superioare a acestora (pe o suprafaţă mică se produc un număr mare de puieţi apţi pentru repicat) cât şi datorită dezvoltării mai bune a […]
1. Rolul ecologic şi importanţa aninului alb În condiţiile silviculturii actuale când se pune mare accent pe reconstrucţia ecologică a arboretelor calamitate şi formarea unor arborete stabile, realizarea acestui deziderat presupune nu numai folosirea unor specii de mare productivitate ci şi a unor specii cu o valoare economică mai redusă dar care prin rolul jucat, […]
1. Introducere Astăzi, până şi copiii îndrăgostiţi de natură pot să cunoască, numărând inelele anuale ale unei cioate sau piese doborâte, vârsta până la care a trăit arborele. Lucrul este deplin posibil în climatul temperat unde, datorită alternanţei sezonului de vegetaţie cu sezonul de repaus vegetativ, creşterile în diametru se depun pe arbori sub formă […]
La nivel european s-a lansat încă din 1977 un „Programul de cooperare pentru evaluarea şi monitorizarea efectelor poluării aerului asupra pădurilor”. În cadrul acestuia un rol foarte important revene monitorizării depunerilor umede, acţiune demarată şi în ţara noastră începând cu 1995. In prima fază, s-a realizat dotarea laboratorului de chimie al Staţiunii Experimentale de Cultura […]
Un semnal de alarmă In anul 1974 peste o sută de experţi în materie de silvicultură, în calitatea lor de profesori, docenţi, cercetători etc. de la diferite institute germane, au iniţiat o acţiune remarcabilă: cu ocazia expoziţiei internaţionale „INTERFORST” din Munchen s-a organizat o conferinţă de presă şi s-a difuzat o plachetă1, ambele cu scopul […]
Introducere Mediul, ca un tot unitar al pădurii, pretinde din ce în ce mai mult o gestionare coerentă, suplă şi capacitivă, o mare varietate de instrumente de intervenţie, precum şi o continuă comunicare cu actorii socio-economici, în vederea unei gestionări publice integrate a resurselor naturale. Dată fiind evoluţia societăţii umane, opinia publică a sesizat degradarea […]
Exploatarea şi valorificarea integrală a masei lemnoase provenită din rupturile şi doborâturile de vânt şi zăpadă – în arboretele de molid – din marele bazin forestier al Dornelor, preocupă deopotrivă atât specialiştii din silvicultură, cât şi pe cei de la exploatare. Acesta ca şi activităţile privind întemeierea şi conducerea arboretelor conform prevederilor amenajamentului, paza pădurilor […]
Avatari ai împăraţilor atât de hămesiţi de apa şi pământul altora, cei pentru care lumea lui Eminescu se dovedea neîncăpătoare, există şi azi. Trăiesc în alte dimensiuni, ascunşi după interesele iţite din caracterele lor mici, aflaţi permanent în căutarea personalităţii pe care şi-o doresc cu ardoare şi nu găsesc o altă posibilitate de a şi-o […]
La 28 noiembrie 1928 încep activitatea în noul meu servici la Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei din Cernăuţi, secţia de amenajare a pădurilor. Pentru mine era un serviciu nou şi interesant. In ciuda faptului că era o instituţie pur românească, toţi specialiştii erau nemţi sau alte naţionalităţi, ca moştenire de la administraţia austriacă. Dar […]
Capitolul VII Evoluţia Institutului de Silvicultură Câmpulung Moldovenesc de la înfiinţare până în toamna anului 1953 In capitolele anterioare ale acestui studiu istoric a fost prezentat modul în care s-a lucrat la înfiinţarea Institutului şi greutăţile care au apărut atât în această perioadă cât şi aceea care a urmat imediat după deschiderea primului an al […]
Utilizări străvechi ale lemnului in gospodăriile locuitorilor din Bucovina Secole de-a rândul principalele obiecte din gospodăriile oamenilor din Bucovina au fost confecţionate din lemn. Se poate vorbi aici de o adevărată civilizaţie a lemnului. Dăm în continuare uneltele străvechi din lemn care se utilizau: cofe şi cofiţe pentru apă, hreabăne pentru afine, ghioage, măciuci, buzdugane, […]
Strategiile cinegetice ca instrument de intreţinere a pădurilor naturale. Din seminarul DFV (Deutschen Forstverein – Asociaţia forestieră germană), secţia cinegetică (AFZ 20/96). Conducătorul seminarului – Dr. V. DUSSEL, Erfurt. Refernt Prof. Dr. W. Schroder, Munchen O întreţinere a pădurilor naturale nu poate fi previzibilă nici măcar în viitorul apropiat. Astăzi există puţine exemple încununate de […]