În prima parte a anului 1996 a apărut la Braşov „Revista de silvicultură” ca revistă tehnico-ştiinţifică editată de Filialele Braşov, Covasna, Sibiu şi Harghita, ale Societăţii „Progresul Silvic” condusă de către domnul prof. dr. ing. Victor Stănescu, membru titular al Academiei de Stiinţe Agricole şi Silvice, în calitate de redactor responsabil.

Nici nu se putea să nu apară la Braşov, în contextul intensificării circulaţiei informaţiilor tehnice, o asemenea publicaţie, întrucât, la poalele Tâmpei se află un centru focal al învăţământului superior, al cercetării, proiectării şi practicii forestiere.

Din articolul programatic al redactorului responsabil reiese larga paletă de tematici ce vor fi abordate în coloanele „Revistei de silvicultură” de la preocupări privind gestiunea fondului forestier, până la figuri şi fapte remarcabile din domeniul silviculturii. Totodată se remarcă intenţia de a feri paginile revistei de „tendinţe de festivism şi elitism impostural, de recentralizare a actelor de decizie …” căci „… ideile sunt făcute să circule şi să acţioneze liber fără constrângeri, cu întreaga lor forţă formativă şi instructivă”.

Acest prin număr al revistei se distinge printr-o tematică adecvată. Prof. dr. ing. Gheorghiţă Ionaşcu, decanul Facultăţii de Silvicultură, membru corespondent al A.S.A.S., în tableta „La început de drum” îşi exprimă gândurile şi intenţiile frumoase la această apariţie, la fel ca şi directorul Filialei Silvice Romsilva Braşov, ing. Romulus Borea. Pădurile şi problemele silvicultorilor din judeţele Covasna, Harghita şi Braşov sunt prezentate de către inginerii Gheorghe Muntean. Directorul Filialei Silvice Romsilva Sfântu Gheorghe, Dominic Deneş, directorul Filialei Silvice Romsilva Miercurea Ciuc şi Corneliu Iacob, cercetător la Staţiunea ICAS Braşov, inginerul Dumitru Velea, preşedintele Filialei Sibiu a societăţii „Progresul Silvic” publică articolul „Apartenenţa pădurii” în care vorbeşte între altele de ” pericolul de a se utiliza pădurea în dobândirea de capital politic şi a imixtiunii persoanelor străine de meserie în gospodărirea pădurii”. Un articol de o mare actualitate, care readuce în faţa practicienilor silvici o problemă deosebită, este cel scris de către Prof. Dr.ing. Marin Marcu de la Facultatea de silvicultură din Braşov, cu titlul „Documentarea meteorologică a silvicultorului”.

După evocarea în introducere a importanţei climatologiei în domeniul silvic, se trece la explicarea detaliată a unor termeni specifici precum noţiunile de climat, fitoclimat, topoclimat, strat topometeorologic, strat turbulent etc.

Doctorul ing. Valentin Bolea de la Staţiunea ICAS Braşov, prin lucrarea „Cercetarea silvică instituţionalizată de la Braşov” a prezentat evoluţia istorică, profilul cercetărilor, domeniile de cercetare precum şi preocupările actuale ale cercetătorilor din această instituţie.

In afara articolelor menţionate, revista este întregită prin contribuţiile ştiinţifice ale unor cercetători de la Staţiunea I.C.A.S. Braşov (ing. Cecilia şi R. Farcaş, dr.ing. V. Mihalciuc, ing. Florentina Chira şi ing. D. Chira, ing. Maria Dincă şi ing. L. Dincă, ing. S. Vlonga) şi cadrele didactice de la Facultatea de silvicultură (şef. lucr. dr. ing. Nicolae Şofletea). De asemenea, remarcabile sunt portretele făcute profesorului universitar doctor inginer Vasile Andreescu (1912-1976) – creionat de către Conf.dr.ing. Arcadie Ciubotaru şi doctorului docent ing. Ioan Lupe (1912-1996) – făcut de către dr.ing. E. Popescu şi dr.ing. V. Bolea.

Revista se impune şi prin multitudinea de informaţii şi recenzii ale unor lucrări de mare valoare ştiinţifică.

Fiind rodul colaborării a patru filiale ale societăţii „Progresul silvic”, revista se remarcă printr-o prezentare editorială şi o ţinută grafică de excepţie, aşa cum trebuie să-i stea bine unei a silvicultorilor.

In octombrie a apărut al doilea număr al revistei (anul I, nr. 2/1996), dedicat unei probleme deosebite cu care s-a confruntat silvicultura din judeţele Covasna, Harghita, Mureş, în toamna anului 1995 : rupturile şi doborâturile produse de vânt.

Pe această tematică prezintă articole de valoare prof. dr. ing. Victor Stănescu „Observaţii şi propuneri privind doborâturile de vânt din judeţul Covasna”, ing. Gheorghe Munteanu – „Doborâturile şi rupturile de vânt din pădurile judeţului Covasna”, ing. Dan Mandelea „Din nou la drum”, prof.dr.ing. Gheorghiţă Ionaşcu şi şef de lucrări ing. Norocel Nicolescu – „Aspecte privind utilizarea instalaţiilor cu cablu în arborete montane afectate de rupturi şi doborâturi de vânt” dr. ing. Valentin Bolea şi colaboratorii – „Aplicarea unui sistem silvicultural cu specific local pentru mărirea rezistenţei la vânt a pădurilor din judeţele Covasna şi Harghita”, conf. dr. ing. Arcadie Ciubotari – „Procedee de lucru şi recomandări privind recoltarea lemnului în doborâturile de vânt”, ing. Csaba Petrea – „Unele aspecte privind starea fitosanitară a pădurilor din judeţul Harghita”.

In paralel cu tematica de bază, în numărul al doilea al Revistei de silvicultură, se publică şi articole referitoare la conservarea biodiversităţii (prof. dr. ing. V. Stănescu, ing. D. Velea, şef lucrări dr. ing. H. Softelea), protecţia pădurii (ing. D. Chira, ing. Florentina Chira), fiziologie forestieră (ing. Mihaela Bujilă), înmulţirea vegetativă (dr. ing. E. Popescu şi col.), ameliorarea terenurilor degradate (prof.dr.ing. I. Ciortuz şi asist. Ing. V. Păcurar), punerea în valoare a masei lemnoase de fag (ing. D. Drăghiciu şi col.), studiul de impact (ing. S. Vlonga şi col.) şi de instoria învăţământului silvic (conf. dr. ing. Dieter Simon, ing. Attila Mogyoroşi). Pe lângă lucrările cu caracter ştiinţific enumerate, se semnalează şi publicarea unei creaţii literare (ing. A. Nemţeanu – „Cavalerul negru din Valea Frumoasei”). Domnul dr. ing. Boris Alexa, aduce un emoţionant omagiu celui care a fost profesorul STELIAN MUNTEANU (1918-1990).

Ca şi numărul precedent, revista se prezintă într-o formă redacţională şi tipografică de excepţie.

Apariţia celor două numere a „Revistei de silvicultură” confirmă seriozitatea intenţiilor şi muncii colegiului de redacţie şi colaboratorilor.

Adresăm felicitări tuturor ce au înţeles că branşa silviculturii are nevoie de o circulaţie intensă a informaţiilor profesionale ce se dovedeşte a fi calea cea mai sigură de ridicare a nivelului calitativ al activităţii noastre.

Dorim viaţă lungă publicaţiei, pe un drum ascendent în îndeplinirea scopurilor sale.

Dorim de asemenea o colaborare cât mai strânsă pe plan uman, ştiinţific şi redacţional cu revista noastră şi cu toate revistele din domeniu.

Dr. ing. Radu Cenuşă,

Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc