Privită în contextul adecvării tehnicii la mediu şi respectării legilor naturii, sintagma silvicultură ecologică pare pleonasmică. Nu se poate face, nu este de conceput o silvicultură corectă, de bună calitate şi în concordanţă cu natura şi cu interesele reale, de durată, ale societăţii umane decât în cadrul ecologiei. O silvicultură non-ecologică, în care natura este […]
Bucovina, conform Anuarului statistic al României din 1939, poseda o suprafaţă păduroasă de 449,502 ha, ceea ce reprezenta 44,9 °% din suprafaţa totală a teritoriului său (10.450 km2). Prin aceasta ea sa situa pe primul loc în rîndul provinciilor romîneşti, avînd un procent de suprafaţă păduroasă mai mare decît Transilvania (33,2 %) ori Banatul (27,2 […]
1. Introducere Commoner (1980) rezuma foarte succint legile ecologiei spunând : toate sunt legate de toate ; totul trebuie să se ducă undeva ; natura se pricepe qel mai bine; nimic nu se capătă pe degeaba. Găsim in aceste legi, exprimate laconic, cauzele, efectele, remediile şi costurile orcămr dezechilibre ecologice provocate de om în goana […]
În economia forestieră, ce include ramuri diferite cum sunt silvicultura cu exploatarea lemnului şi industria de prelucrare primară şi superioară a acestuia, procesul de tranziţie de la economia socialistă supercentralizată la economia de piaţă este unul dintre cele mai complexe. Interdependenţa acestora ne obligă să avem în vedere faptul că funcţionarea normală a industriei lemnului […]
Ca orice organism viu, supus legilor creşterii şi ale devenirii, după o perioadă de autodefinire, ecologia trece în prezent printr-un proces de integrare în peisajul ştiinţific contemporan, precizându-şi strategiile şi cucerind noi câmpuri de manifestare în raport cu alte ştiinţe înrudite. Una din direcţiile cele mai importante ale dezvoltării acesteia, care totodată înseamnă o extindere […]
Dacă ţinem seamă de suprafaţa pe care o ocupă, de valoarea şi productivitatea lor, de potenţialul staţional existent, de formele de relief şi peisajul pe care-1 oferă, de vestigiile istorice ale trecutului din această zonă ne dăm mai bine seama de rolul social economic al pădurilor de aici. Menţionăm că judeţul Suceava ocupă primul loc […]
Ocolul silvic Putna administrează pădurile situate în perimetrul bazinului Putna, în suprafaţă de 12.010 ha. Gospodărirea acestor păduri se face în baza amenajamentelor silvice revizuite în anul 1990 pentru cele două unităţi de producţie, U.P. I Putna şi U.P. II Putnişoara. Paza fondului forestier şi gestiunea acestuia este asigurată de 19 pădurari grupaţi în 4 […]
In a doua jumătate a iunii ianuarie 1990 vânturile puternice au produs pagube însemnate arboretelor de răşinoase din Ocolul silvic Moldoviţa prin numeroase rupturi şi doborâturi de arbori, al căror volum se ridică la cca. 20 mii m3. Procentul de arbori rupţi este cu mult mai mare faţă de cel al arborilor doborâţi. Rupturile s-au […]
1. Consideraţii generale Specie nouă pentru entomofauna ţării noastre, Parectopa robiniella CLEMENS 1863 sau molia minieră a frunzelor de salcâm, este un micro- lepidopter din familia Gracillariidae originar din America de Nord unde se găseşte aparent în tot arealul natural al speciei Robinia pseudacacia. In Europa specia este semnalată pentru prima dată de C. Vidano […]
Transportul auto forestier este specializat exclusiv pentru transporturile de material lemnos în sortimentele produse de exploatările forestiere. In această activitate trebuie să ţinem seama de nişte limite impuse de legislaţia în vigoare precum şi de necesitatea de a proteja atât autovehiculul, cât şi drumul pe care rulează acesta, implicit realizarea de costuri reduse cu întreţinerea, […]
Această acţiune a început în anul 1964 şi s-a încheiat în 1970. Până prin anii 1933-1935 în Munţii Rodnei au existat exemplare de capre negre, care au dispărut însă datorită braconajului practicat de localnici, în principal cu ajutorul armelor rămase după primul război mondial, dar şi prin alte metode şi mijloace. Dovada existenţei anterioare a […]
Din cele mai vechi timpuri, pădurea a jucat un rol important în dezvoltarea societăţii. Omul are şi va avea întotdeauna nevoie de lemn, ca şi de alto nenumărate bunuri şi foloase oferite de pădure. Este de aşteptat însă ca, odată cu creşterea populaţiei, pădurile existente să nu mai poată satisface integral nevoile mereu crescânde ale […]
98 % din pădurile administrate de către Ocolul silvic Vatra Dornei o reprezintă răşinoasele. In anul 1964, acestea au fost puternic afectate de doborâturi şi rupturi de vânt şi zăpadă. De atunci şi până astăzi fenomenul se repetă. De exemplu, în deceniul 1970-1980, cel mai mare volum de doborâturi de vânt s-a produs în anii: […]
Se împlinesc anul acesta 30 de ani de la trecerea în nefiinţă a unui mare om de ştiinţă şi vânător din Bucovina, prof. dr. Eugen Botezat. Născut în 15 martie 1871 în comuna Tereblecea din Bucovina de Nord, studiază ştiinţele naturii la Universitatea germană din Praga, la care în anul 1897 devine asistent la Institutul […]
Este vorba de pădurile din Călimani, care în luna septembrie 1936 au fost vizitate de un vânător german, L. Hoensbroech, venit aici la boncănitul cerbilor şi care şi-a materializat impresiile într-o carte – „Abseits vom Larms” (Departe de lume), apărută la Viena în anul 1968. Cea mai mare parte a pădurilor de aici, spune autorul, […]
In perioada 9-10 martie 1994 a avut loc la Buşteni şedinţa de avizare a zonelor de combatere a dăunătorilor pădurii pentru anul 1994. Au participat, din partea Regiei Autonome a Pădurilor ROMSILVA R.A., ing. Daia Mihai – directorul direcţiei tehnice, ing. Vlăduleasa Adrian – şeful compartimentului de pază şi protecţie a pădurilor şi alţii. De […]
Molidul de rezonanţă este o fabuloasă născocire a naturii. Faţă în faţă cu această minunată realizare dendrologică, firesc, apare ezitanta întrebare dacă noi, oamenii, cărora nune-a fost greu sa producem inteligenţa artificială, să cucerim cosmosul, vom fi atât de pricepuţi să descifrăm „reţeta” producerii lemnului de rezonanţă. Dacă în ceea ce priveşte condiţiile staţionale, de […]
Ing. Sihota Ioan, şeful Ocolului silvic Pojorâtaa ieşit la pensie cu data de 8.02.1993, după o remarcabilă activitate de 38 de ani de muncă. Destinul a făcut să vadă lumina zilei în ţinutul de legendă al Bucovinei (ţinutul Herţa), stejarii din apropierea casei natale cântându-i marşuri de bun sosit în lume în ziua de 28.08.1929. […]
In localitatea Argel din Ocolul silvic Moldoviţa exista cu ani în urmă, pe un imaş, un arbore deosebit, molidul candelabru (fig. următoare), a cărui prezenţă nu era menţionată în lucrările naturalistice din această zonă. Ocolul silvic 1-a împrejmuit cu un gard de lemn pentru protejare. Prin anii 1972-1973 s-a uscat din cauza unor atacuri de […]
Ing. Apathy Zoltan a donat Staţiunii Experimentale de Cultura Molidului o frumoasă colecţie de insecte pe care a realizat-o în decursul timpului. Această colecţie cuprinde în principal coleoptere şi. lepidoptere recoltate în zona Bucovinei. Autorul a fost conferenţiar 1a Institutul de Silvicultură din Câmpulung Moldovenesc, iar apoi până la pensionare un remarcabi1 profesor de protecţia […]
PĂLĂNCEAN, AL., GOCIU, D., MARIN, T., ALEXEICIUC, GR., 1992: PĂDUREA RĂDĂCINA SUFLETULUI, EDITURA UNIUNII SCRIITORILOR,CHIŞINĂU, 236 PAG. Sub coordonarea acestor specialişti şi cu contribuţia a numeroşi alţi silvicultori renumiţi din Republica Moldova şi din România s-a alcătuit această carte, ce se doreşte în primul rând o punte de legătură sufletească între oameni şi păduri, adresându-se […]