Ultimele articole

| Volum/nr

Evoluţia conceptului privind cercetarea şi integrarea acesteia cu producţia

  • Vasile Duran

    • Cu aproximaţie la un an după naţionalizarea pădurilor, care a avut loc în august 1948, s-a pus problema amenajării întregului fond forestier al ţării după o metodologie unitară, stabilită de specialiştii din acea perioadă. Astfel că, în afara Institutului de Cercetări Silvice (I.C.S.), a apărut şi Institutul de Proiectări Silvice (I.P.S.).La nivelul anilor 1950-1951, lipsa […]

    | Volum/nr

    Apărarea patrimoniului forestier: realitate sau ficţiune ?

  • Casian Balabasciuc

    • Poate că una dintre dovezile de necontestat ale continuităţii românilor pe teritoriul ţării este şi despădurirea. Cele peste trei sferturi din actualul teritoriu românesc, acoperite cândva cu masive păduroase de nepătruns, au fost un prim sistem de apărare pentru daci. Retragerea generalului roman Caius Scribone Curio din faţa acestor fortificaţii verzi, ca şi zdrobirea armatei […]

    | Volum/nr

    Reconstrucţia ecologică prin mijloace silvice a terenurilor degradate din Dobrogea

  • Mihaela Manescu

    • Prevenirea şi combaterea proceselor de eroziune a solurilor, urmate de valorificarea complexă a terenurilor degradate, se înscriu între acţiunile importante ale silviculturii româneşti. Cu toate că Dobrogea este situată într-un climat secetos, totuşi suprafaţa de terenuri degradate este destul da mare. După harta eroziunii solului întocmită de I.C.P.A. în anul 1982, în Dobrogea există 285 […]

    | Volum/nr

    Ni se duc pădurile

  • Atanasie Haralamb

    • Este o poveste veche. De ani şi ani de când se tot aude şi parcă nu ne mai impresionează. Ne-ar surprinde, din contra, dacă am auzi că nu se mai distrug. Totuşi, avem impresia că lumea se sezizează din ce în ce mai mult de situaţia dificilă a pădurilor ţării. Ziarele sunt pline de ştiri […]

    | Volum/nr

    110 ani de cercetare ştiinţifică silvică în Bucovina

  • Radu Cenușă

    • În Bucovina, pădurea şi-a pus amprenta asupra întregii evoluţii istorice, începând cu numele regiunii şi terminând cu comportamentul social al locuitorilor. Aceasta pentru că pădurea, prin perenitatea şi capacitatea de regenerare, prin întinderea şi răspândirea ei, a reprezentat şi reprezintă nu numai o bogăţie imensă, ci şi o componentă esenţială a peisajului istorico-geografic. Dr. ing. […]

    | Volum/nr

    Dr. ing. Igor Ceianu (1925-2000)

  • Nicolai Olenici

    • A mai căzut o stea … La 11 ianuarie 2000 a plecat dintre noi pe calea veşniciei cel ce a fost dr. ing. Igor Ceianu, unul dintre cei mai de seamă specialişti români din domeniul protecţiei pădurilor. Născut la Praga (Cehia) pe 24 ianuarie 1925, şi-a petrecut anii copilăriei atât în Basarabia, de unde erau […]

    | Volum/nr

    A 3-a reuniune a comitetului de conducere al proiectului COST ACTION E16: BAWBILT

  • Nicolai Olenici

    • În perioada 13-14 aprilie 2000 a avut loc la Centrul de Congrese al Universităţii Agricole din Cracovia cea de a 3-a reuniune a comitetului de conducere al proiectului COST ACTION E16: BAWBILT. „COST” este prescurtarea de la „Coopération européenne dans le domaine de la recherche scientifique et technique”, un program-cadru sub egida Consiliului Europei, iniţiat […]

    | Volum/nr

    Recenzii

  • Ionel Popa

    • DAGNELIE, P., PALM, R., RONDEUX, J. , THILL, A. , 1999: Tables de cubage des arbres et des peuplements forestiers (Tabele de cubaj pentru arbori şi arborete). Les Presses Agronomiques de Gembloux, 88 tab., 128 p. Succesul obţinut de tabelele de cubaj publicate în 1985 a incitat autorii în editarea unei noi ediţii, de această […]

    | Volum/nr

    Cercetări pentru stabilirea influenţei materialului vegetal asupra preciziei determinării ionilor minerali din precipitaţii

  • Ion Barbu
  • Carmen Iacoban
  • Claudia Barbu

    • 1. Introducere În cadrul programului de monitoring intensiv al depunerilor atmosferice, cercetările se desfăşoară în şapte ecosisteme reprezentative pentru pădurile României şi constau din prelevarea şi analiza periodică (de două ori pe lună) a precipitaţiilor căzute în teren liber, sub coronament şi pe profilul solului la adâncimi de 10, 20, 40 şi 60 cm. La […]

    | Volum/nr

    Modelarea dinamicii temporale a doborâturilor produse de vânt, prin metoda evenimentelor extreme

  • Ionel Popa

    • 1. Introducere Analiza structurii şi funcţionalităţii ecosistemelor forestiere naturale, neper-turbate de acţiunea omului, ne conduce la ideea că doborâturile produse de vânt constituie un proces normal, natural, perfect integrat în lanţurile biogeochimice ale pădurii. Doborâturile produse de vânt reprezintă o formă de exercitare a funcţiilor ecosistemului, constituind alături de alte procese specifice o formă a […]

    | Volum/nr

    Aspecte privind mişcarea pe arborii în picioare, a agregatelor de elagaj artificial cu autotractare (II)

  • LA Curtu
  • SC Popescu
  • I Popescu

    • 2. Mişcarea agregatului pe arbore După cum se cunoaşte, procesul tehnologic de elagaj artificial constă în retezarea crăcilor şi a cioturilor din apropierea trunchiului arborilor, prin îndepărtarea de lemn sub formă de aşchii, cu ajutorul unor aparate de tăiere cu mişcare imprimată. Rezumând posibilităţile de elagaj la maşinile cu deplasare elicoidală pe arbore (fig. 2.1a), […]

    | Volum/nr

    Rezultatele obţinute în cadrul proiectului AQUACON la analiza apelor de precipitaţii şi a apelor de suprafaţă de către laboratorul I.C.A.S. Câmpulung Moldovenesc

  • Carmen Iacoban

    • 1. Introducere În ultimele decenii s-au formulat numeroase ipoteze privind mecanismele prin care depunerile atmosferice de poluanţi pot contri-bui la declinul pădurilor în mod direct, acţionând asupra materialului foliar, dar mai ales indirect, prin intermediul modificărilor produse în sol. Verificarea acestor ipoteze ar permite formularea unor răspunsuri la următoarele probleme: influenţa nivelului poluării din apele […]

    | Volum/nr

    Programul „Man and Biosphere”

  • Aurel Teusan
  • Stefan Teusan

    • Incendiile catastrofale din pădurile Indonesiei, ale Americii de Sud etc., precum şi faptul că pe întreg globul sunt despădurite anual 18-20 milioane ha, dovedesc cu prisosinţă că omul este pe calea cea mai bună de a-şi tăia craca de sub picioare! Acolo unde focul nu-şi poate dezvolta pe deplin acţiunea-i nimicitoare, intervine securea …. Numai […]