Ultimele articole

| Volum/nr

Darul şi dobânda

  • Casian Balabasciuc

    • În „Dicţionarul limbii române moderne”, noţiunea de civilizaţie se defineşte astfel: „nivelul de dezvoltare a societăţii şi al culturii materiale atins de o formaţie social-economică; stare a vieţii sociale, economice şi culturale a unui popor sau a unei epoci”. Înseamnă că, pentru a ne da seama de nivelul pe care l-a atins societatea noastră, ar […]

    | Volum/nr

    Fondul Bisericesc şi pădurile din Bucovina (1783-1918)

  • Vasile Vorobet

    • Puţină istorie Rămâne încă un mister faptul că o ciosvârtă de carne macră, râvnită deopotrivă de către trei dulăi mari şi lacomi ce-i dădeau târcoale, va sta multă vreme neîngurgitată. Iată cea mai sugestivă înfăţişare a realităţii istorice pe care naţiunea daco-romană, statornicită în vatra marii Dacii, înconjurată de imperiile otoman, habsburgic şi rus, şi-a […]

    | Volum/nr

    Proprietatea forestieră în vechiul Ocol al Câmpulungului Moldovenesc*)

  • GheorgheC Leon

    • Introducere Vechiul Ocol* al Câmpulungului Moldovenesc constituie una din cele mai interesante regiuni româneşti, atât din punct de vedere istoric, cât şi ca aspect politic, social şi economic. Faptul că am ales ca subiect evoluţia proprietăţii forestiere din acest ţinut se datoreşte tocmai acestor caracteristici ale regiunii, remarcate chiar din primele scrieri istorice sau descrieri […]

    | Volum/nr

    Pater nobiliaris al Facultăţii de Silvicultură din Suceava

  • Florin Clinovschi

    • Cu o jumătate de secol în urmă, la poalele Rarăului, cu elanul specific unui început, lua fiinţă în Câmpulung Moldovenesc Facultatea de Silvicultură, cu studenţi care, cu mult curaj, se avântau pe drumul sacru al slujirii pădurii româneşti, educaţi în spirit civic şi profesional de o echipă de profesori renumiţi în rândul silvicultorilor: D. D. […]

    | Volum/nr

    Un om de ştiinţă: Traian Ştefureac

  • Gratian Jucan

    • Creator de şcoală briologică în România, preocupat de istoria botanicii, de ocrotirea naturii româneşti şi de popularizarea ştiinţelor botanicii, profesor al multor generaţii de studenţi timp de 33 de ani, Traian Ştefureac s-a născut la 18 aprilie 1908 în Câmpulungul Moldovenesc (jud. Suceava). Şcoala primară (1915-1920) şi liceul „Dragoş-Vodă” (1921-1930) le-a urmat în oraşul natal. […]

    | Volum/nr

    Recenzii

  • Marius Teodosiu Campulung Moldovenesc, Suceava, Romania.
  • Carmen Iacoban
  • Ionel Popa
  • Nicolai Olenici

    • BOTNARIUC, N., 1999. Evoluţia sistemelor biologice supraindividuale. Editura Universităţii din Bucureşti. 216 p., 3 fig., 6 tab., 258 ref. bibl. Lucrarea, aparţinând unuia din cei mai reputaţi specialişti români din domeniul ecologiei, aduce noi concluzii, pe baza unei documentări din literatura de specialitate de ultimă oră, în complexa problematică a evoluţiei sistemelor biologice. Sunt expuse, […]

    | Volum/nr

    Un principiu, un nume: prof. dr. dr. h. c. Mihail Prodan la 85 ani

  • Aurel Teusan

    • Fără îndoială, un nume care nu spune prea multe majorităţii slujitorilor pădurii din România. Ceea ce nu-i de mirare, căci profesorul Prodan şi-a început activitatea în ţară încă înainte de ultimul război mondial. Născut la 22 octombrie 1912 la Cernăuţi, şi-a terminat studiile la Politehnica din Bucureşti, devenind apoi, în 1937, şeful Ocolului silvic Frasin […]

    | Volum/nr

    Un mare om

  • R Redactia

    • „Marele poet Schiller (1759-1805), care a murit aşa de tânăr, s-a adresat silvicultorilor, văzând strădaniile lor, cam în acest fel: Voi, silvicultorilor! Sunteţi grandioşi, departe de tirania egoismului, lucraţi cu abnegaţie zi de zi, necunoscuţi, dar roadele muncii voastre se răsfrâng încă zeci şi chiar sute de ani aspra noastră a tuturora.”1 Dacă am încerca […]

    | Volum/nr

    Discuţii şi consecinţele acestor discuţii cu privire la „privatizarea” pădurilor de mari întinderi

  • Mihail Prodan

    • Înainte de a intra în subiect îmi permit să vă atrag atenţia asupra anexelor nr. 1, 2 şi 3 care conţin unele date asupra mea, căci îmi părea necesar să aveţi posibilitatea să vă faceţi o părere oarecare asupra acelui ce scrie aceste rânduri. Aceasta nu înseamnă că vă silesc să le citiţi. Acum trec […]

    | Volum/nr

    Să nu acceptăm risipirea patrimoniului forestier al ţării

  • Constantin Bândiu

    • Se ştie prea bine, nu este pentru nimeni un secret, că silvicultorii, nu toţi, ci cei ce cu adevărat iubesc pădurea şi au sădit în suflet simţul viitorului, sunt împotriva privatizării fondului funciar silvic şi pentru păstrarea tuturor pădurilor în proprietatea statului. Această atitudine, explicabilă deontologic şi corectă diacronic, apare ca retrogradă în raport cu […]

    | Volum/nr

    Pădurea, apărătoarea vieţii noastre, bun public de interes naţional

  • Viorel Giurgiu

    • Dezvoltarea civilizaţiei s-a făcut cu mari sacrificii pentru pădure. Odinioară, acestea ocupau peste jumătate din suprafaţa uscatului, azi – doar 28 %. Dar pădurile n-au fost numai restrânse ca arie, ci şi lovite în interior : de la structura naturală, diversificată, au ajuns la o nefirească simplificare, slăbind tot mai accentuat vigoarea şi starea lor […]

    | Volum/nr

    Propuneri de zonare teritorială a României în raport cu riscul apariţiei vătămărilor produse de zăpadă în păduri

  • Ion Barbu

    • Pe baza analizelor efectuate în anii anteriori în cadrul temei „Cercetări privind substituirea arboretelor de răşinoase din afara arealului natural al acestora”, a rezultat foarte clar că unul dintre factorii limitativi în menţinerea culturilor de răşinoase după vârsta de 10 ani îl constituie zăpada prin vătămările frecvente şi uneori de intensitate foarte mare (peste 50 […]

    | Volum/nr

    Premise ale creşterii productivităţii culturilor de răşinoase din afara arealului natural

  • Ancuţa Lucău-Dănilă

    • Cunoaşterea determinismului genetic al diferitelor caractere cantitative şi calitative ale arborilor, un studiu multistaţional de provenienţe precum şi înfiinţarea unor bănci de date care să cuprindă caracteristicile morfo-anatomice, fiziologice, de adaptare şi rezistenţă, de productivitate şi stabilitate ecologică, asistate de „amprente genetice” pentru fiecare provenienţă în parte, ar putea contribui considerabil la ameliorarea producţiei culturilor […]

    | Volum/nr

    Observaţii asupra unor arborete de molid în afara arealului instalate la sfârşitul secolului al XIX-lea în munţii Gutâiului şi perspectiva culturilor de răşinoase în afara arealului

  • Dorel Chereches
  • I Dumitrean
  • M Lesan

    • 1. Consideraţii generale Pe platourile de lavă şi pe versanţii vestici ai munţilor vulcanici Gutâi, la sfârşitul secolului al XIX-lea s-au instalat în mai multe zone arborete pure sau practic pure de molid aflate la ora actuală în administraţia a 3 ocoale silvice (Baia Mare, Baia Sprie şi Mara) din cadrul Direcţiei Silvice Baia Mare. […]